joi, 28 iunie 2012

SISTEME PRIVIND TEHNICA SERVIRII


  Operatiile de cea mai mare importanta ce se efectueaza într-o unitate publica de alimentatie, constau în manipularea obiectelor de servire pentru ca preparatele si bauturile solicitate sa fie consumate, sa ajunga la dispozitia consumatorilor, dându-le posibilitatea sa le ingereze cu un efort cât mai redus si într-un climat de destindere. Aceste operatii se realizeaza în mai multe moduri, diferentiate de caracteristicile fizice, chimice si tehnologice ale preparatelor si bauturilor, numarul persoanelor servite, timpul destinat de consumatori pentru servirea mesei, volumul cerintelor si preferintelor culinare, momentul desfasurarii servirii hranei, gradul de calificare a personalului de serviciu si de dotare a unitatii cu obiectele de servire etc. Ţinând seama de felul si aportul personalului de servire în efectuarea operatiilor de servire a preparatelor si a bauturilor, se desprind urmatoarele sisteme de servire:
·        sistem de servire direct sau englezesc - caracterizat prin faptul ca toate operatiile se efectueaza de personalul de serviciu
·        sistem de servire indirect sau francez  -  când o mica parte din operatiile de servire se efectueaza de catre clienti
·        autoservirea - care se realizeaza prin preluarea de catre consumatori a majoritatii operatiilor de servire
·        servire rapida - cunoscuta sub denumirea englezeasca fast food
·        servire la domiciliu
·        servirea prin intermediul automatelor
SISTEMUL DE SERVIRE DIRECT SAU ENGLEZ
Se  cunosc mai multe forme ale acestui sistem de servire:
1. SISTEM DE SERVIRE DIRECT
         Sistemul de servire direct cu ajutorul clestelui sau lusului -  consta în aducerea de la sectie a preparatelor portionate si montate pe obiectele de servire ca: platouri, boluri, supiere, legumiere care se aseaza pe antebratul stâng si palma stânga, pe care în prealabil a fost asezat ancarul;  se prezinta pe partea  stânga a consumatorilor si pe aceeasi parte se si serveste, apropiindu-se marginea obiectului, cu ajutorul caruia s-a transportat preparatul respectiv, de marginea farfuriei asezata în prealabil pe masa, în fata consumatorului; cu mâna dreapta se prinde clestele sau lusul si cu miscari ordonate, sigure se trece preparatul în farfurie; dupa servire clestele sau lusul se aseaza pe obiectul de servire; se trece prin spatele consumatorului servit, spre dreapta pentru a se efectua aceleasi operatii pentru alt consumator; se foloseste la servirea celor mai multe preparate (cu exceptia celor fragile:  oua ochiuri, creier pane etc.) când timpul de servire este redus, dar când personalul are calificare necesara pentru a sti sa mânuiasca clestele, sa prezinte preparatele si sa le portioneze în mod egal; acest sistem scote în evidenta nivelul de pregatire profesionala a personalului.
Avantaje
·        deschide apetitul consumatorilor
·        este un sistem rapid
·        este un sistem de servire elegant, sobru, care impresioneaza în mod  placut
·        pentru practicare nu necesita un spatiu prea mare
Dezavantaje
·        se deranjeaza clientii prin solicitarea permisiunii de a fi serviti
·        nu da posibilitatea consumatorilor  sa-si aleaga ceea ce doresc si cât doresc
·        prezinta riscul de a se pateze cu mâncare fata de masa sau îmbracamintea consumatorilor
2. SISTEM DE SERVIRE LA GHERIDON
         Sistemul de servire la gheridon consta în efectuarea mai multor operatii:
·        aducerea gheridonului de la locul de pastrare la masa unde urmeaza sa fie folosit
·        pe blatul gheridonului se aranjeaza obiectele de servire necesare: planseta, furculita, cutit, cleste, farfurii, platou, spirtiera etc.
·        pe gheridon pot fi  pregatite în fata consumatorilor unele preparate ca: salate, clatite, paste fainoase etc.
Servirea la gheridon se practica în unitati speciale si la banchete organizate cu un numar mai redus de persoane. Este un  serviciu elegant, îngrijit, spectacular.
Avantaje
·        aducerea si prezentarea preparatelor montate în piese mari, precum si efectuarea operatiilor de portionare, transare, decupare, filetare, flambare, preparare etc. Pe gheridon, în fata consumatorilor stimuleaza apetitul atât al persoanelor servite, cât si a celorlalte din salon, determinându-i sa solicite preparatele respective
·        consumatorii nu sunt deranjati în timpul servirii
·        se poate practica mau usor, chelnerul lucrând cu doua mâini
Dezavantaje
·        este nevoie de un spatiu mai mare
·        este necesar un personal mai numeros
·        este nevoie de timp mai mult
3. SISTEMUL DE SERVIRE DE CĂTRE DOI LUCRĂTORI
         Sistemul de servire de catre doi lucratori se efectueaza în felul urmator: de la sectii un lucrator aduce concomitent preparatul montat pe platou (pe mâna stânga) si farfuriile (asezate pe antebratul aceleiasi mâini) pâna în apropierea mesei la care urmeaza sa serveasca. Antebratul si palma stânga sunt acoperite cu ancarul împaturit (functie de temperatura preparatului); un alt lucrator prinde cu mâna stânga câte o farfurie, iar cu ajutorul ustensilelor de servit (cleste, lus) care se afla în mâna dreapta, trece preparatul din obiectul folosit la transport, pe farfurie; se lasa ustensilele de servire lânga preparat (clestele pe platou, lusul în supiera), se trece farfuria de pe mâna stânga pe mâna dreapta, se transporta si se aseaza pe masa în fata clientului pe partea dreapta a acestuia. Acest sistem de servire se  foloseste în situatiile în care mesele sunt asezate pe lânga pereti sau coloane de sustinere sau nu este suficient spatiu între consumatori pentru a practica alt sistem de servire.
4. SISTEMUL DE SERVIRE LA FARFURIE
         Sistemul de servire la farfurie consta în ridicarea de la sectii a preparatelor portionate, montate pe farfurii. Acestea se aseaza pe mâna stânga peste care a fost asezat ancarul împaturit în functie de temperatura preparatului servit. În cazul în care se servesc preparate lichide calde, se folosesc suporturi (farfurii mari întinse). Chelnerul se prezinta la sectie cu antebratul si mâna stânga acoperite de ancar pentru a prelua preparatele montate pe farfurii. Prima farfurie o prinde între degetul mare asezat pe marginea de deasupra farfuriei si degetul aratator dedesubt. A doua farfurie o introduce putin sub prima farfurie si sprijina pe celelalte degete (mijlociu, inelar si cel mic). A treia farfurie o aseaza pe antebrat si marginea celei de a doua farfurii. În cazul transportului preparatelor lichide calde, farfuriile adânci sunt asezate pe câte o farfurie întinsa mare drept suport în felul urmator: prima farfurie se prinde cu suport, a doua fara suport, a treia va avea doua farfurii suport. Farfuriile transportate pâna la masa consumatorilor cu multa atentie, se aseaza pe rând, tinându-se mâna stânga cu farfurii, cât mai departe posibil în spatele celui servit. Înainte de a începe servirea se face atent fiecare consumator cu formula îmi permiteti sa va servesc. Aceasta servire se practica în unitatile modeste (bodegi, bufet, birturi) sau la mese festive cu numar mare de persoane si acolo unde timpul destinat consumarii preparatelor este limitat.
Avantaje
- servirea se face într-un timp scurt (portionarea si montarea se face la sectiile de productie)
Dezavantaje
- exista riscul permanent de a pata îmbracamintea consumatorilor sau fetele de masa (atât din neatentia consumatorilor dar si din cauza neîndemânarii personalului).
5. SISTEMUL DE SERVIRE LA CEAsCĂ
         Preparatele se ridica de la sectii portionate în cesti (cani).  Acestea  sunt  asezate pe tavi din metal, peste care a fost asezat un servet si se aduc purtându-se palma si antebratul stâng, peste care s-a asezat în prealabil ancarul. La masa se vine pe partea dreapta a primului consumator ce urmeaza sa fie servit, în ordinea protocolara, se prinde cu degetele mâinii drepte toarta cestii (canii), asezate în marginea tavii dinspre degetele mâinii stângi. Se ridica si se duce pâna deasupra farfuriei adânci din fata consumatorului respectiv, îndreptându-se cu gura spre mijlocul blatului mesei. Se rastoarna continutul, prin aplicare lenta, avându-se grija sa nu sara stropi care sa murdareasca fata de masa. În tot timpul cât se efectueaza aceste operatii, se are grija ca tava cu restul cestilor sa nu se rastoarne. Dup a ce  a fost servit primul client, ceasca golita se aseaza pe tava, trecându-se apoi la cel de al doilea client pentru a fi servit în aceleasi conditii, continuându-se pâna la ultima ceasca.  Servirea se poate face si pe partea stânga a consumatorului (în conditii speciale). Acest sistem de servire se foloseste si prezinta aceleasi avantaje si dezavantaje ca si sistemul de servire la farfurie
6. Sistemul de servire cu ajutorul caruciorului
         Sistemul de servire cu ajutorul caruciorului consta în aducerea preparatelor, în special a gustarilor reci, salatelor, deserturilor (prajiturilor, fructelor etc.)  de la sectii portionate si montate pe farfurii întinse mici, salatiere sau raviere, cu ajutorul unui carucior de constructie speciala. Pe carucior se aseaza farfuriile cu preparate. Caruciorul se aduce în salon, lânga masa, chelnerul ia farfuria cu preparatul dorit si o aseaza pe blatul mesei. Acest sistem de servire se foloseste  în unitatile pensiune (cantine) în care numarul de consumatori este mare.
Avantaje
- asigura o servire rapida
- nu necesita o calificare deosebita a lucratorilor
- eforturile lucratorilor sunt reduse (preparatele sunt transportate cu ajutorul caruciorului)
Dezavantaje
- lucratorul trebuie sa memoreze numarul de preparate servite la fiecare masa (este necesar ca si clientii sa anunte lucratorul care întocmeste nota de plata
SISTEMUL DE SERVIRE INDIRECT SAU FRANCEZ
         Acest sistem de servire consta în aducerea preparatelor transate, montate de la sectie într-un numar sau cantitate mai mare, pe obiecte de servire si se prezinta consumatorilor, în aceleasi conditii ca si la sistemul de servire direct. (Deoarece consumatorii pot servi mai mult decât cantitatea prevazuta pentru o portie sau unii dintre ei doresc sa mai repete, este indicat sa se aduca la masa o cantitate mai mare decât cea comandata initial, evitându-se astfel situatiile neplacute ca unii clienti sa fie obligati sa serveasca mai putin decât ar prefera sau sa nu mai aiba ce servi.) Preparatele sunt însotite de ustensilele de servire corespunzatoare: cleste (sau lingura si furculita) pentru mâncaruri si lus pentru preparatele lichide. Servirea, trecerea preparatelor din obiectele folosite la transportul lor în farfuriile asezate în prealabil în fata consumatorilor se poate efectua în doua moduri:
1. preparatul este oferit de chelner pe partea stânga a consumatorilor, apropiind marginea  obiectului de servire de marginea farfuriei asezate pe blatul mesei, consumatorul ajutându-se de ustensilele de servire trece singur în farfuria din fata sa preparatul oferit, dupa preferinta, chelnerul sta în stânga a consumatorului, cu piciorul stâng putin fandat în fata si cu mâna îndoita la spate, îndreptat cu bustul spre consumator; în cazul în care numarul consumatorilor este mare, oferirea preparatelor se poate face concomitent de mai multi lucratori.
2. preparatul, dupa ce a fost prezentat consumatorilor, se aseaza la mijlocul blatului mesei în obiectul de servire folosit la transport, la o distanta accesibila mai multor comeseni, urmând ca acestia cu ajutorul ustensilelor de servire, sa se serveasca pe rând, dupa preferinta, din preparatul oferit.
         Acest sistem de servire se foloseste de regula în restaurantele pensiune, cantine si uneori la receptii mai intime.
Avantaje
·        prezentându-se în cantitati mari, montate la sectie, aspectul preparatelor este mai estetic, apetisant, stimuleaza apetitul consumatorilor
·        consumatorul poate sa serveasca dupa preferinta, ceea ce doreste si în cantitatea dorita
·        nu necesita spatiu prea mare
Dezavantaje
- servirea preparatelor necesita un timp mai mare, ceea ce face ca acest sistem de servire sa fie folosit mai rar
- scoate în evidenta stângacia unor clienti care nu au îndemânarea necesara folosirii ustensilelor de servire si trecerii preparatelor în farfurie, din obiectele folosite la transportarea lor; acest inconvenient face ca unii consumatori sa serveasca mai putin decât ar dori, sa doreasca sa mai serveasca, etc.
AUTOSERVIREA ÎN ALIMENTAŢIA PUBLICĂ
         Autoservirea este o forma de servire ce se practica în unitatile publice de alimentatie, care asigura conditii ca timpul destinat pentru procurarea si eventual consumarea unor preparate sau bauturi sa fie cât mai scurt. Prin aceasta forma de servire, o parte din operatiile de servire intra în sarcina consumatorilor (ridicarea preparatelor de la locul unde sunt expuse, aducerea la masa, asezarea lor pe masa etc.)
         În functie de numarul si volumul operatiilor pe care le efectueaza consumatorii, autoservirea este de doua feluri:
1. totala sau liniara - în care clientii realizeaza un numar si un volum mai mare de operatii, folosind în acest scop o linie de servire (linie de glisare) montata pe utilajul de baza al unitatii de prezentare si servire; se practica în restaurantele - cantina, la bufetele din incinta întreprinderilor si institutiilor, preparatele si bauturile sunt expuse în vitrine frigorifice, termice sau neutre sau în alte rafturi de constructii speciale, formând o linie continua de prezentare si servire; consumatorii preiau tavile, le aseaza pe linia de glisare si trecând prin fata preparatelor si bauturilor expuse, îsi aleg meniul dorit si tacâmurile corespunzatoare, pahare si servetele, le aseaza pe tavi si împingând usor tavile se îndreapta spre capatul opus al liniei unde se gaseste casa de marcat; dupa ce se efectueaza plata, consumatorii transporta tavile pâna la mese, unde le consuma stând pe scaune sau în picioare; obiectele de servire folosite de consumatori se debaraseaza de lucratorii unitatii care au aceste atributii (tot ei curata blatul mesei).
2. partiala - în care numarul si volumul operatiilor executate de clienti sunt reduse.
SERVIREA RAPIDĂ (FAST FOOD)
         Acest sistem de servire cunoaste o dinamica de dezvoltare deosebita, completând sau înlocuind formele de autoservire; preferintele pentru acest sistem de servire sunt determinate de modificarea modului de viata a unor categorii largi de populatie, care consuma hrana necesara într-un timp redus, fara pretentii prea mari. Realizarea acestui sistem de servire impune urmatoarele conditii organizatorice si operatii:
- produsele agroalimentare sunt supuse unui grad ridicat de prelucrare în unitatile industriei alimentare
- spatiile destinate prepararii si servirii preparatelor sau bauturilor sunt reduse si sunt folosite în mod intensiv prin dotarea cu instalatii si utilaje moderne cu gabarit mic, consum redus de energie, adecvate operatiilor ce se execut (cuptoare cu microunde, aparate pentru prajirea cartofilor etc.); prepararea, servirea si consumarea se realizeaza în acelasi spatiu
- obiectele de servire sunt confectionate din material plastic, folosite la o singura consumatie, fara sa fie refolosibile
- operatiile de preparare, servire, debarasare si întretinere a utilajelor, a mobilierului si a obiectelor de servire sunt mult reduse, serviciile fiind efectuate de 1 - 2 persoane cu o pregatire profesionala specifica.
SERVIREA LA DOMICILIU(CATERING)
         Servirea la domiciliu se practica la casele de comenzi. În unele situatii speciale (organizarea unor banchete sau receptii în afara unitatii, organizarea revelionului la domiciliul consumatorului etc.), sistemul se foloseste si în alte tipuri de unitati.
          Consumatorii solicita prin telefon, în scris sau verbal, meniurile pe care le doresc, indicând cantitatea si ora la care urmeaza sa fie aduse, adresa domiciliului si eventualele conditii în care se va face transportul si servirea - cu obiecte ale unitatii, cu personalul unitatii etc.
SISTEMUL DE SERVIRE PRIN INTERMEDIUL AUTOMATELOR

         Acest sistem se foloseste la vânzarea gustarilor, a  bauturilor alcoolice si racoritoare în unele unitati publice de alimentatie sau chiar pe strazi, unde sunt amplasate aparate speciale pentru prepararea si dozarea acestora. Aceste aparate de constructie speciala, actioneaza electric  în urma introducerii unei monede sau a unei fise, cu anumite caracteristici. Personalului unitatii îi revine sarcina ca în permanenta sa aprovizioneze aparatele respective si sa urmareasca buna functionare, sa asigure obiectele necesare servirii si consumarii preparatelor sau bauturilor, precum si debarasarii acestora de pe mese dupa ce au fost folosite.
DEBARASAREA MESELOR
         Prin debarasarea meselor se întelege operatiile prin care obiectele de servire si resturile de mâncare se strâng de pe mese si se transporta la oficiile de menaj ale unitatii. Aceste operatii se efectueaza de catre chelner în urmatoarele situatii:
·        când pe masa au fost asezate în cadrul mise-en-place-ului mai multe obiecte de servire fata de preparatele sau bauturile comandate;
·        când consumatorii au terminat de consumat preparatele sau bauturile servite - de obicei persoana care nu mai consuma din preparatul servit aseaza tacâmurile paralel, cu mânerele sprijinite pe marginea din dreapta farfuriei; daca mai sunt preparate pe farfurii, înainte de a se începe debarasarea, este indicat sa se întrebe daca mai servesc, folosind formula mai consumati, pot sa debarasez;
·        când consumatorii s-au ridicat de la masa pentru a parasi salonul;
·        la terminarea programului de functionare a unitatii.
         Strângerea de pe mese a obiectelor de servire si a resturilor de mâncare si transportarea lor la oficiile de menaj, se efectueaza cu multa atentie, cu calm, cu pricepere si îndemânare, respectându-se anumite reguli. Debarasarea farfuriilor se face pe partea dreapta a consumatorului, prinzându-se cu mâna dreapta marginea farfuriei respective; apoi se aseaza pe mana stânga care va fi acoperita cu ancarul desfasurat; în functie de numarul farfuriilor, al cantitatilor resturilor de mâncare si a felului preparatului, debarasarea farfuriilor se executa în trei feluri:
1.      cu o singura farfurie - când de pe masa se ridica o singura farfurie - aceasta se prinde de margine cu mâna dreapta, se ridica si se trece în mâna stânga între degetul mare asezat deasupra, pe marginea farfuriei si sprijinita pe celelalte degete rasfirate sub farfurie;
2.      cu doua farfurii - când se ridica doua sau mai multe farfurii, iar tacâmurile si resturile de preparate sunt în numar si cantitati mici - în aceasta situatie, prima farfurie se trece în mâna stânga, între degetul mare, asezat pe marginea de deasupra farfuriei si degetul aratator si cel mijlociu, asezate sub farfurie; cea de a doua farfurie se aseaza pe antebratul stâng, sprijinindu-se de încheietura palmei, degetul inelar si degetul mic vor fi ridicate în sus; cu mâna dreapta se trec tacâmurile si resturile de preparate din farfuria a doua în prima farfurie, urmând ca a treia si apoi rând pe rând, si celelalte farfurii sa fie asezate pe farfuria a doua; pe masura ce sunt asezate pe mâna stânga, acestea se elibereaza de tacâmuri si resturi de preparate, ce se depoziteaza pe prima farfurie; trecerea resturilor de preparate în prima farfurie se face numai cu furculita,
3.      cu trei farfurii - când de la masa se ridica doua sau mai multe farfurii, iar tacâmurile si resturile de preparate sunt în cantitati mai mari - prima farfurie se aseaza în aceleasi conditii aratate mai sus, numai ca degetul mijlociu se retrage si se aseaza împreuna cu degetul inelar si cel mic, rasfirate, sub cea de a doua farfurie; marginea celei de a doua farfurii se aseaza sub prima farfurie; tacâmurile de pe farfuria a doua se aseaza pe prima farfurie, ramânând pe aceasta numai eventualele resturi de preparate; cea de a treia farfurie se aseaza pe antebrat, spijinindu-se de încheietura mâinii si pe marginea celei de a doua farfurii; furculita se foloseste la trecerea resturilor de preparate pe farfuria a doua, iar apoi se aseaza lânga celelalte tacâmuri pe prima farfurie; cu celelalte farfurii se procedeaza la fel ramânând pe antebrat una peste alta.
         Dupa ce au fost ridicate de la masa, toate farfuriile - dar nu mai mult de  8 - 10  farfurii,  si tacâmurile se transporta la consola sau direct la oficiul de menaj, pentru spalarea veselei si a tacâmurilor.
         Debarasarea mesei de farfuria pentru produsele de panificatie, de salatiere, farfurioare pentru sare, serviciul pentru unt si gem se efectueaza pe partea stânga a consumatorilor, folosindu-se tava de serviciu, prinsa între degetele mâinii stângi, pe palma ti antebratul stâng, acoperite cu ancarul desfasurat.
         Debarasarea tacâmurilor se face, de regula, o data cu farfuria. Operatiile ce se efectueaza pentru strângerea si transportul tacâmurilor difera, în functie de situatiile în care acestea sunt asezate de clienti dupa ce consuma preparatele servite, de felul si numarul lor. În situatia în care tacâmurile au fost asezate de o parte si de alta a marginii farfuriei, chelnerul va trece mai întâi pe partea stânga a consumatorului, fara sa ridice de pe masa tacâmul din partea stânga îl va aseza în farfurie, apoi va trece prin spatele consumatorului în partea dreapta a acestuia si va aseza tacâmul din partea dreapta pe farfurie, ridicându-le împreuna, în situatia în care tacâmurile sunt lasate pe fata de masa în partea stânga a farfuriei, acestea se vor aseza pe farfurie pe partea stânga a consumatorului si apoi  se ridica toate o data pe partea dreapta; farfuria ridicata de pe masa cu mâna dreapta se trece pe mâna stânga, potrivit regulilor de debarasare a farfuriilor. Apoi cu mâna dreapta se ridica cutitul si se aseaza pe farfuria fixata între degetul mare si degetul aratator si mijlociu, cu lama spre centru farfuriei si cu mânerul spre margine, furculita du dintii în sus si lingura se aseaza perpendicular peste lama cutitului. Mânerul unei furculite se prinde între degetul mare si marginea farfuriei, asigurându-se astfel o mai mare stabilitate a tacâmurilor în timpul transportului. Lamele cutitelor se introduc sub mânerele furculitelor. În cazul în care lingurita folosita la consumarea ceaiului sau a altor bauturi nealcoolice calde, este asezata pe marginea farfuriei suport cu mânerul pe blatul mesei sau lânga farfurie, chelnerul o ridica si o aseaza pe farfuria suport - se ridica apoi împreuna.
         Debarasarea paharelor se face cu ajutorul unei farfurii, în cazul în care se debaraseaza un singur pahar sau cu ajutorul tavii de serviciu, când se debaraseaza mai multe pahare. Paharele sunt prinse cu mâna dreapta de baza sau de picior, pe partea dreapta a consumatorului si se aseaza pe tava de serviciu; asezarea se face începând de la antebrat spre vârful degetelor.
         Debarasarea celorlalte obiecte de servire se face pe masura ce acestea nu mai sunt necesare consumarii preparatelor sau bauturilor comandate.Solnitele, cosuletele pentru pâine, suporturile pentru servetele etc. Se ridica cu mâna dreapta si se aseaza pe tava de serviciu, care se gaseste pe mâna stânga, se ridica de la o distanta apropiata, evitându-se întinderea mâinii prin fata consumatorilor.
         Debarasarea scrumierelor se face prin ridicarea scrumierelor de la masa dupa fiecare tigara consumata. Se vine la masa cu tava de serviciu (pe mâna stânga), pe care se gasesc doua scrumiere curate; se ia cu mâna dreapta o scrumiera curata, se aseaza peste scrumiera care urmeaza sa fie debarasata si se ridica amândoua, evitându-se astfel împrastierea scrumului de tigara; se aseaza pe tava, se ridica a doua scrumiera curata si se aseaza pe blatul mesei la o distanta accesibila consumatorilor care fumeaza.
         Debarasarea resturilor de mâncare se face o data cu debarasarea farfuriilor, folosindu-se clestele. Firimiturile produselor de panificatie se strâng cu ajutorul periei si farasului special. În cazul în care fata de masa a fost patata partial se poate folosi un napron asezat peste pata respectiva.
         Strângerea fetelor de masa, dupa terminarea programului în cazul în care acestea sunt curate se realizeaza astfel: chelnerul va prinde cu trei degete - cel mare, aratator si mijlociu - de la mâna dreapta cutele care se întretaie la mijlocul fetei de masa si o ridica circa 5 - 10 cm, cu degetul aratator si cel mare de la mâna stânga prinde marginea fetei de masa din partea stânga, în dreptul cutei proeminente formata pe toata lungimea acesteia, ridicându-se pâna la nivelul mâinii drepte, roteste 180 mâna stânga spre cuta adâncita, prinde si marginea fetei de masa opusa si apoi se ridica si scutura usor întreaga fata de masa, dupa care se continua împaturirea blatului mesei, urmarindu-se respectarea cutelor facute initial la calcat.
         La debarasarea meselor se va tine seama de urmatoarele reguli:
      -     operatiile se vor efectua cu multa atentie, calm si în liniste
·        se va evita incomodarea consumatorilor
·        numarul obiectelor ridicate de pe masa sa nu depaseasca posibilitatile persoanei care efectueaza operatiile de debarasare (pentru evitarea aparitiei unor evenimente nedorite)
·        timpul de debarasare sa fie cât mai scurt

Niciun comentariu: