miercuri, 5 decembrie 2012

Cel mai scump cocktail din lume: Check!


Va mai amintiti povestea despre barmanul londonez care si-a propus sa prepare cel mai scump cocktail din lume, dar care, din pacate, nu a reusit sa atinga recordul mult visat din cauza unui client care…i-a spart sticla de coniac in valoare de 50.000 de lire?
Ei bine, cea de-a 2-a incercare a fost cu succes!
Cu aproximativ 2 saptamani in urma, in cadrul exclusivistului Playboy Club din Londra, Maestrul Salvatore Calabrese prepara “Mostenirea lui Salvatore” (Salvatore’s Legacy), un cocktail ale carui ingrediente valoreaza 8.830 de dolari si insumeaza o vechime de aproape 730 de ani.
Predecesorul “Mostenirii lui Salvatore” era un Old Fashioned preparat la Skyview Bar din Dubai, in valoare de 6.054 de dolari.
Pentru cine e interesat de o “reproducere” a celui mai costisitor cocktail din lume ( :) ) ), ingredientele sunt urmatoarele:
  • 40 ml Clos de Griffier Champagne Cognac (1788)
  • 20 ml Kümmel herbal liqueur (1770)
  • 20 ml Dubb orange curacao (1860)
  • 2 picaturi de bitter-uri Angostura (≈1900)
+ gheata (cuburi)
Ladies and gentlemen, voilà:
Cel mai scump (si cel mai “old”) cocktail din lume: Salvatore’s Legacy – Istorie intr-un pahar


Sursa :http://www.barstein.ro/

Cocktail-uri mixate cu imaginatie si povesti in ceasca cu cafea la BARMANIADA 2012

Barmani din toata tara si-au demonstrat talentul si pregatirea, reusind sa scoata in evidenta aroma si calitatile cafelei si mixând ingrediente inedite in crearea unor cocktailuri concept care au impresionat juriul si publicul.


In prima zi de competitie, in cadrul Etapei de Barista, probele au constat in prepararea a 4 espresso, 4 cappuccino si 4 bauturi proprii pe baza de cafea, in doar 15 minute. Cei sase concurenti au prezentat in fata juriului cafea de origine din Kenya, Brazilia, Nicaragua, Etiopia si Kilimanjaro. S-au folosit ingrediente inedite pentru a potenta aroma cafelei: coacaze confiate cu hibiscus, muguri de trandafiri, mure, pepene galben si coaja de lamâie. Etapa de Mixologie a constat in 4 probe: Shot Tails, Cocktail Concept, Jameson Perfect Serve si Quick Mixology. Cei 9 concurenti inscrisi in competitie au pregatit pentru membrii juriului cele mai interesante bauturi, in combinatii creative de ingrediente precum: migdale cu rozmarin si piper rosu, infuzii florale de hibiscus si citrice, unt de arahide si sare, ardei rosu sau ciocolata neagra. Câstigatorii Etapei de Barista 2012 Locul I a fost ocupat de Alexandru Halchias, care a ales sa foloseasca o cafea speciala, numita El Salvador. Pentru prepararea bauturii creatie proprie, Alex a combinat fructul de cafea, zmeura deshidratata si vanilie. Câstigatorul celui de-al doilea premiu, Dan Ursan, a folosit cafea 100% arabica din Kenya, regiunea Nyeri, si doua varietati de Peaberry – care mai poarta si numele de caracoli, un tip special de bob de cafea. Cafeaua utilizata de el s-a remarcat atât prin nuantele florale, cât si prin cele pe baza de fructe. Silviu Popa, câstigatorul premiului al treilea, a impresionat juriul cu o cafea de origine din El Buey Nicaragua. Câstigatorii Etapei de Mixologie 2012 Inspiratia lui Calin Ioaniciu, câstigatorul locului I, s-a regasit in preferintele lui pentru bomboanele cu ciocolata neagra-amaruie, intr-un cocktail Dark O’Cherry. Gustul cremos amarui a fost dat de albusul de ou in combinatie cu siropul de ciocolata amaruie si lichiorul de cirese. Twinkle Star este cocktail-ul cu care Marian Aldoiu a obtinut locul al doilea in competitie, balansând dulceata siropului de caramel cu infuzii florale si busuioc proaspat. In cocktail-ul preparat de Alexandru Tudor – Bloom, s-au regasit arome florale si citrice, care au scos in evidenta notele specifice ale whiskey-ului Jameson. Tudor s-a clasat pe locul al treilea. In cadrul Etapei de Mixologie, bloggerii au acordat un premiu special: cel mai bun cocktail “Blogoholic”. Câstigatorul acestui premiu este Silviu Popa, care a pregatit o bautura numita “Irish Fusion”, inspirata din gastronomia fusion, care presupune un mix de arome irlandeze, mediteraneene si asiatice. Silviu a folosit un whiskey invechit cu o infuzie de rozmarin si piper intr-un butoi de stejar, timp de o luna. Juriul etapelor de Barista si Mixologie au fost format din cei mai buni specialisti din domeniu, având ca presedinti doi invitati de renume: Nora Smahelova si Marian Beke. Nora este unul dintre cei mai renumiti barista din lume, membru certificat al juriului World Barista Championship. Marian este unul dintre cei mai buni mixologi din Londra, recunoscut pentru meniurile de cocktail spectaculoase, pentru care a câstigat numeroase premii. La finalul celor doua etape, profesionalismul si talentul le-au adus concurentilor care au ocupat podiumul urmatoarele premii: 400 € - locul I, 250 € - locul al II-lea, 150 € - locul al III-lea. Barmanul care acumuleaza cele mai multe puncte pe parcursul tuturor probelor de concurs va fi desemnat, la finalul competitiei, “Barmanul Anului 2012 in România”. Barmanul Anului 2012 se va bucura de premiul cel mare, in valoare de 1000 € si, mai ales, de sansa de a reprezenta România la Jameson Bartenders Ball 2013, in Irlanda.

joi, 28 iunie 2012

Un ospătar din Houston a primit un bacșiș de 5.000 de dolari


Greg Rubar, chelnerul care a primit bacșiș 5.000 de dolari
FOTO: ABC NEWS

Greg Rubar, chelnerul care a primit bacșiș 5.000 de dolari

Chelnerii se plâng în mod frecvent de bacșișurile pe care le primesc de la clienți, lucru care i-a făcut pe niște americani să înființeze un blog pe această temă. Printre miile de nemulțumiți, un ospătar din Houston a postat un bacșiș incredibil.
Sâmbata trecută, un ospătar din Houston a rămas uimit de bacșișul pe care îl primise de la una dintre mesele la care servea, nici mai mult, nici mai puțin de 5.000 de dolari. Asta, în condițiile în care nota însuma doar 26 de dolari. Potrivit Huffington Post, bacșișul baban a fost lăsat de un cuplu care frecventa acel restaurant de mulți ani, în care Greg Rubar lucra de 16 ani.
Totuși, gestul de generozitate are o explicație: cei doi clienți au auzit că mașina lui Greg a fost distrusă de furtuni, așa că au decis să-l ajute. Potrivit unui ziar local american, Greg, care e însurat și are un copil, avea mari probleme cu transportul de când mașina lui fusese distrusă. Împrumuta mașini de la colegi și mergea la lucru cu taxiul, doar ca să-și păstreze locul de muncă.
Ca să-l ajute pe Greg, cuplul au lăsat un bacșiș de 5.000 de dolari și i-au spus acestuia să meargă să-și cumpere o mașină.
Potrivit reprezentanților restaurantului, cuplul a considerat că orice persoană care lucrează atât de mult și de profesionat ca Greg n-ar trebui să fie pedepsită pentru ceva ce el nu poate controla. Se pare că Greg a izbucnit în plâns în momentul în care a primit banii, iar acum caută să-și cumpere o mașină nouă.

Daţi bacşiş la ospătari? Aflaţi aici cum se fiscalizează



În România, ospătarii primesc drept bacşis între 8% şi 12% din valoarea comenzii
Una dintre marile dileme ale contabililor care lucrează pentru restaurante este cum să trateze în scripte bacşişurile primite de ospătari. Consultanţii fiscali arată soluţia: banii se transformă în venituri salariale suplimentare (premii) pentru personalul de deservire.
„Cum tratăm din punct de vedere contabil şi fiscal tipsul pe care îl încasează ospătarii de la clienţii restaurantului prin dispozitivele POS? Precizăm că la sfârşitul zilei ospătarii predau banii corect, fiindcă se reglează cu sumele încasate numerar“, este întrebarea generiă a contabililor.
Răspunsul apare pe site-ul specializat contabilul.ro: „Bacşişul (tipsul) nu este reglementat de legislaţia în vigoare. Astfel, suma încasată prin dispozitivele POS reprezintă pentru dvs. un venit impozabil şi puteţi să-l înregistraţi din punct de vedere contabil în corelaţie cu contul 708 «Venituri din alte activităţi» sau chiar în contul de venituri în care înscrieţi activitatea de restaurant. Sumele pe care ospătarii le reţin din numerar le puteţi înregistra ca bonusuri (premii) acordate pe statul de salarii, impozitate ca venituri din salarii sau considerate asimilate salariilor, potrivit  art. 55 alin. (1) din Codul fiscal coroborat cu prevederile pct. 68 lit. a) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal“.

Ospatar, plange masa cumetre!



Din cunostintele mele bacsisul pe care il oferim celui care ne serveste la masa, ca si valoare, trebuie sa fie in general de 10% din nota de plata totala. Ma rog, nu neaparat fix, dar undeva pe acolo. In Romania trebuie sa recunoastem ca in domeniul asta marea majoritate a angajatilor sunt oameni fara prea multe studii, cu aptitudini destul de limitate (lucru complet anormal, zic eu). Cu toate astea, indiferent de studiile pe care le ai, indiferent de ce probleme ai etc, in momentul in care iti alegi o meserie sunt de parere ca trebuie sa iti indeplinesti toate indatoririle ca la carte. In cazul de fata trebuie sa servesti clientul cu zambetul pe buze, sa-i acorzi toata atentia ta in momentul in care preiei o comanda, sa fii curat pe maini, sa ai o tinuta decenta etc.

Dilemele mele :
    1. De ce daca am o nota de plata de 50 de lei, iar bacsisul pe care il las este de 5 lei, sunt privit cu ochi dusmanosi de cel ce m-a servit? Cat trebuie sa las? Adica, las prea putin? E putin? Chiar intreb la modul serios! E putin? Sa-i las 10 lei? Sa-i fac si un oral eventual? Ca doar mi-a adus mancare la masa, ar trebui sa-l umplu de bani din cap pana in picioare…

    2. De ce intotdeauna trebuie sa alerg 15 minute cu privirea dupa un chelner ca sa-i cer nota de plata? Atat la restaurantele de la periferie cat si la cele din centru (desi nu ar trebui sa existe diferente), mi se intampla lucrul asta in mod frecvent. Daca mai vreau un suc, mai vreau o scrumiera sau pur si simplu vreau nota de plata ca trebuie sa plec, mereu astept minute bune sa ma vada cineva ca stau cu mana pe sus ca la scoala, Nimic de zis, mi s-a intamplat sa fiu servit si ca la carte, dar de prea putine ori ca sa iau in considerare!
Nu mai vorbim acum de sictirul/scarba cu care de cele mai multe ori sunt servit. Ajungi sa crezi ca esti murdar pe fata cand comanzi ceva, nu stii ce se intampla de toti te trateaza atat de nasol… (si chiar sunt genul de om care le-a luat apararea intotdeauna acestor oameni)

Nu cred ca este o rusine sa fii ospatar/bucatar/chelner/picol. Sunt meserii ca oricare altele, platite prost e adevarat, dar asta e situatia generala in Romania, si spun asta ca nu cumva sa aiba cineva impresia ca fac discriminari. Problema mea e alta, si nu voi intelege niciodata cum dracu de pe toate drumurile gasesc oameni nemultumiti de locul lor de munca (lucru care clar se revarsa asupra clientilor), care totusi stau acolo ca dobitocii, ca poate intr-o zi va intra Bill Gates in restaurant si le va propune sa vina sa lucreze la Microsoft! Nu-ti place ceea ce faci? Pleaca! Alege-ti alt domeniu ca gem ziarele de oferte de munca!

TEHNICA SERVIRII PRODUSELOR DE PANIFICAŢIE


Consumarea preparatelor culinare se face de regula împreuna cu un produs de panificatie sau mamaliga.
Aranjarea mesei. Pentru servirea produselor de panificatie se foloseste farfuria mica (jour), tava  serviciu, cleste format din doua linguri pentru chifle sau din linguri si furculita pentru celelalte produse, cos special pentru produse de panificatie. Farfuria mica se aseaza de la început în partea stânga a furculitelor. Cosuletul special se foloseste la unitati mai modeste si se aseaza pe blatul mesei la o distanta accesibila mai multor persoane de la masa.
Servirea produselor de panificatie. Produsele de panificatie sunt transportate de la sectie la masa consumatorilor pe tava, dupa regulile cunoscute. Trecerea produselor de panificatie pe farfurioara se face cu clestele tinut în mâna dreapta, pe partea stânga a consumatorilor. În cazul meniurilor comandate, aceste operatii se fac cu putin timp înaintea sosirii clientilor si se iau masuri pentru acoperirea lor cu servetul montat sub forma de con cu vârful în sus si cu baza în jurul farfurioarei.
Debarasarea mesei. Pentru efectuarea acestei operatii se foloseste tava de serviciu, care se manipuleaza dupa regulile de baza. Preluarea farfurioarei cu produsele de panificatie neconsumate se face cu mâna dreapta pe partea stânga a consumatorului, constituind o exceptie de la regula generala, aceea ca debarasarea se face numai pe partea dreapta a consumatorului. În cazul când pe blatul mesei ramân resturi din produsele de panificatie - firimituri - acestea se strâng cu ajutorul periei speciale si farasul special sau în lipsa acestora, cu ancarul si o farfurie întinsa. Aceste operatii se efectueaza pe partea stânga sau dreapta a consumatorului, în functie de locul unde se gasesc resturile.

RECDOMANDAREA SORTIMENTELOR DE DESERTURI


 Deserturile sunt produse dulci, recomandate în servire la sfârsitul meselor principale, conferind senzatia de satietate sau servite între mese, însotite de bauturi nealcoolice (racoritoare) sau bauturi alcoolice dulci. Sun produse apreciate pentru valoarea lor nutritiva si pentru gust. Rolul lor în organism este de a stimula sucurile gastrice, de a asigura cantitatea de energie pe care organismul o pierde în procesul muncii si de a usura digestia si asimilatia. Datorita gustului dulce, placut pe care îl au, deserturile sunt foarte solicitate de toate categoriile de consumatori, unele dintre ele fiind recomandate în diferite diete. Se impune consumul lor în mod rational datorita continutului mare în glucide (favorizeaza aparitia obezitatii si diabetului).. Prin continutul lor, deserturile impun o prezentare de forme atragatoare, arome si culori placute, într-un sortiment foarte variat. Se pot grupa în:
1. deserturi de bucatarie - se pregatesc la comanda sau cu anticipatie, în bucatariile unitatii (crema de zahar caramel, lapte de pasare, orez cu lapte, clatite, papanasi, compoturi, salate de fructe, budinci, sufleuri etc.
2. deserturi de patiserie - se realizeaza în spatii speciale amenajate în laboratoare, dotate cu utilaje (exemplu de astfel de deserturi: cozonac, sortimente de tarte cu fructe, checuri, strudele, specialitati de baclava etc.)
3. deserturi de cofetarie - sunt produse ce se realizeaza în laboratoare ca unitati independente sau ca sectii de productie în cadrul unitatilor de alimentatie publica (exemplu de astfel de deserturi: sortimente de prajituri cu blat, prajituri cu foietaj, prajituri cu fructe, sortimente de torturi, sortimente de fursecuri, specialitati de înghetata etc.)
4. deserturi din fructe - în functie de anotimp se recomanda si fructele ca desert (fructe proaspete indigene si de import, fructe conservate - compoturi si însilozate prin frig).